De praznicul Bunei Vestiri, luni, 25 martie 2013, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat în mijlocul obştii monahale de la Mănăstirea „Buna Vestire” din Oradea, cu prilejul hramului acestui aşezământ monahal. Ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie unită cu Vecernia, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Buna Vestire”, în prezenţa a sute de credincioşi din Oradea, dar şi din alte colţuri ale Eparhiei Oradiei.

În cadrul slujbei, Chiriarhul Oradiei a hirotonit pe diaconul Călin Daniel Pădurean întru preot pe seama bisericii cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din parohia Şuştiu, Protopopiatul Beiuş. Noul hirotonit a primit şi hirotesia de duhovnic.

Preasfinţitul Părinte Sofronie a rostit un bogat cuvânt de învăţătură, în care a arătat semnificaţiile praznicului Bunei Vestiri pentru istoria mântuirii neamului omenesc:

„La sărbătoarea Bunei Vestiri, Biserica întreagă serbează evenimentul istoric petrecut acum peste două mii de ani, când Arhanghelul Gavriil, „mintea cea preaîndumnezeită”, cum este numit în cântările noastre bisericeşti, a fost trimis de Dumnezeu să o anunţe pe Preacurata Fecioară Maria că va deveni Născătoare de Dumnezeu.”

„Astfel, praznicul Bunei Vestiri este strâns legat de cel al Naşterii după trup a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, de taina mântuirii neamului omenesc. Noi sărbătorim astăzi venirea lui Dumnezeu în lume, începutul călătoriei de pogorâre a Fiului lui Dumnezeu, Care „S-a smerit pe Sine”, „chip de rob luând”, pentru ca, mai apoi, prin moartea şi învierea Sa, înălţându-Se la ceruri, şi şezând de-a dreapta Tatălui, să întoarcă firea omenească, cea căzută prin greşeala protopărinţilor Adam şi Eva, să o îndumnezeiască. O călătorie duhovnicească pentru care Sfânta Biserică ne pregăteşte îndeosebi în vremea Sfântului şi Marelui Post.”

„El, Fiul lui Dumnezeu, Fiul Cel Unul-Născut, născut din veci din Tatăl, fără de maică, iar la plinirea vremii, din maică născut ca om, fără de tată, pentru ca pe noi oamenii să ne scoată din întuneric, din moarte, din păcat, şi să ne aducă la libertatea de fii ai lui Dumnezeu, S-a descoperit pe Sine ca fiind „Calea, Adevărul şi Viaţa”.

„Dumnezeu, în marea Sa iubire pentru creaţia Sa, hotărăşte să Îl trimită pe Fiul Său în lume, Fiul lui Dumnezeu făcându-Se Fiul Omului, Fiul Fecioarei, frate cu noi în umanitate şi, în felul acesta, Dumnezeu este nu doar Creatorul omului, ci devine un membru al familiei noastre umane.”

„Dumnezeu Creatorul intră în lume iar noi, oamenii, prin Fiul lui Dumnezeu înomenit, suntem înfiaţi, prin lucrarea harului Duhului Sfânt, de către Tatăl Cel Ceresc, iar această înfiere ne înalţă pe noi, oamenii căzuţi în păcat, prin jertfa mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu întrupat, la demnitatea de fii adoptivi ai lui Dumnezeu, devenind membri ai familiei dumnezeieşti.”

„Tatăl, trimiţându-L pe Fiul să Se facă fratele nostru, devine, prin Fiul, nu numai Creatorul nostru, ci Tatăl nostru al tuturor, iar Preasfânta Născătoare de Dumnezeu devine, astfel, Maica noastră a oamenilor, Maica Bisericii.”

După încheierea Sfintei Liturghii, obştea mănăstirii a oferit o agapă frăţească pentru toţi pelerinii.

Mănăstirea „Buna Vestire” din Oradea s-a înfiinţat în anul 1997, în jurul unei biserici din localitatea Episcopia Bihor, astăzi cartier al municipiului Oradea, construită în anul 1936 de către Armata Română. Încă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, şi apoi, odată cu instalarea regimului comunist ateu în România, acest sfânt lăcaş a fost lăsat în paragină mai bine de jumătate de secol.

Între anii 1998 şi 2007, monahiile de la nou-înfiinţata mănăstire „Buna Vestire”, în frunte cu maica stareţă stavrofora Pavelida Bădilă, s-au îngrijit de restaurarea integrală a bisericii, aceasta fiind resfinţită de către Preasfinţitul Părinte Sofronie la 1 iulie 2007. De asemenea, în ultimii ani, în incinta mănăstirii s-a construit un altar de vară, cu un paraclis la demisol, corpuri de chilii, stăreţia cu un paraclis, precum şi o clădire pentru activităţile de asistenţă socială, noile sfinte altare din cadrul aşezământului monahal fiind târnosite de către Preasfinţitul Părinte Sofronie.