Prima Liturghie arhierească în parohia Oradea-Grigorescu
Duminica a paisprezecea după Rusalii, cea dintâi duminică din noul an bisericesc, 6 septembrie 2015, a reprezentat un binecuvântat moment de prăznuire duhovnicească pentru una dintre cele mai noi comunităţi parohiale din Episcopia Oradiei, parohia Oradea-Grigorescu. Preotul paroh Vasile Ioan Bărcăuan şi credincioşii din cartierul orădean Grigorescu au primit vizita Preasfinţitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, care a săvârşit prima Liturghie arhierească în această parohie.
Odată cu extinderea municipiului Oradea şi formarea zonei metropolitane, în partea de sud-vest a oraşului s-a constituit în ultimii ani un nou cartier rezidenţial, Grigorescu. La iniţiativa şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Sofronie, în anul 2008 a fost înfiinţată o parohie în acest cartier, iar părintele Vasile Ioan Bărcăuan, fost preot paroh la parohia Chijic, a primit ascultarea de a forma noua parohie şi a face toate demersurile necesare în vederea construirii unei biserici ortodoxe pentru dreptmăritorii creştini de aici.
În ziua de 4 octombrie 2009, Chiriarhul Oradiei a sfinţit piatra de temelie a noii biserici parohiale din Oradea-Grigorescu, ce a primit ca ocrotitori pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare şi Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina, proiectul lăcaşului de cult fiind inspirat după modelul bisericii „Sfânta Ecaterina” din Tesalonic, Grecia. De atunci şi până în prezent, prin grija părintelui paroh, prin jertfelnicia, munca şi obolul bunilor credincioşi, noua biserică a fost ridicată până la cupole, fiind în lucru cupola centrală a sfântului lăcaş. De asemenea, pentru săvârşirea sfintelor slujbe, până la finalizarea lucrărilor de construcţie a noii biserici, a fost ridicat un paraclis în care cultul divin public se săvârşeşte neîncetat, după rânduiala Bisericii dreptmăritoare, începând din ziua de 15 mai 2011.
Chiriarhul Oradiei a fost întâmpinat cu bucurie şi emoţie de copii, tineri şi credincioşi ai parohiei, precum şi de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de către un grup de elevi şi studenţi de la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” din Oradea şi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman” din Oradea.
După citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Evanghelist Matei, care a prezentat Pilda nunţii fiului de împărat, pornind de la cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos de la finalul pericopei, „mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi”, Ierarhul Oradiei a rostit o frumoasă predică în care a tâlcuit celor prezenţi semnificaţiile acestei pilde:
„În Duminica de astăzi, a paisprezecea după Rusalii a fost rânduit să se citească în sfintele noastre biserici, la Sfânta Liturghie, pericopa evanghelică a Pildei nunţii fiului de împărat, un fragment din Sfânta Evanghelie după Sfântul Evanghelist Matei, cel care a scris cea dintâi Sfântă Evanghelie, scrisă, singura dintre cele patru, în limba pe care a vorbit-o Mântuitorul Iisus Hristos, limba aramaică, limbă pe care o vorbeau iudeii în vremea aceea în Palestina şi care se păstrează, printr-unul din dialectele ei, limba siriacă, până astăzi în Orientul mijlociu. Dar această limbă este ameninţată, aşa cum sunt ameninţate vieţile fraţilor noştri creştini sirieni care, din cauza ororilor războiului, a prigoanelor anticreştine şi a morţii martirice a multora dintre ei, sunt astăzi nevoiţi să ia calea exilului şi, astfel, limba aceasta frumoasă, veche şi scumpă, o variantă a aramaicii, este pe cale de dispariţie din cauza indiferenţei şi iresponsabilităţii conducătorilor lumii de astăzi, care nu iau nici o măsură pentru a stopa dezastrul ce se petrece în Orientul mijlociu, distrugându-se astfel nu doar vestigii culturale importante ale umanităţii, cum este străvechea cetate antică a Palmirei, ci vedem cum dispare acest mare tezaur care este limba siriacă, limba aramaică pe care a vorbit-o Domnul Iisus Hristos.”
„Elementul central al pericopei evanghelice de astăzi, una dintre pildele rostite de Mântuitorul Iisus Hristos, este nunta, nunta fiului de împărat. Nu este, însă, o nuntă obişnuită, ci este o nuntă mistică, o nuntă tainică, o nuntă mai presus de puterile noastre de înţelegere. Nunta aceasta mistică, despre care se vorbeşte într-o foarte frumoasă carte poetică a Vechiului Testament, „Cântarea cântărilor”, este nunta mistică dintre Creator şi creaţie, dintre Dumnezeu şi poporul său.”
„În Sfânta Scriptură a Vechiului Testament, relaţia dintre Dumnezeu şi poporul ales, poporul lui Israel, este o relaţie cu caracter nupţial. O nuntă mistică s-a săvârşit între Dumnezeu şi poporul Său, astfel încât Dumnezeu-Creatorul Îşi priveşte poporul ales ca pe o mireasă. Dar Dumnezeu a dorit ca această nuntă mistică să se petreacă în străfundurile firii umane căzute, deşirate prin păcat. De aceea, Îl trimite Dumnezeu-Tatăl, Împăratul universului, în lume pe Fiul Său, Dumnezeu-Fiul, Fiul de Împărat, Care vine pe pământ şi Se face Om, Se întrupează din Preasfânta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu.”
„Aşadar, Domnul Iisus Hristos vorbeşte despre Împărăţia cerurilor, Împărăţia al cărei împărat este, asemuind-o cu o nuntă. El, Cel Care vorbeşte, Domnul Hristos, este Fiul de Împărat şi vorbeşte despre nunta Sa mistică pe care o are şi o împlineşte cu mireasa Sa aleasă, Biserica, Noul Israel.”
„Haina de nuntă despre care se vorbeşte în pildă este, de fapt, haina Sfântului Botez pe care noi, creştinii botezaţi, avem datoria în cursul vieţii să o păstrăm curată şi nepătată, iar dacă săvârşim păcate trebuie să le mărturisim, să le părăsim şi să căutăm să ne întoarcem spre Dumnezeu, adică să ne pocăim, căutând şi îngrijindu-ne de haina de nuntă, pentru a rămâne în haine curate la nunta Mirelui, care este nunta Mielului lui Dumnezeu, nuntă mistică despre care este vorba şi în Cartea Apocalipsei, ultima carte a Sfintei Scripturi a Noului Testament.”
„Grija aceasta pentru a avea haină de nuntă o avem noi creştinii arătată în mod deosebit atunci când venim la Sfânta Biserică, acum înţeleasă nu numai în sensul de trup mistic, ci este, de fapt, Împărăţia cerurilor pe pământ, este locul în care are loc nunta mistică a Mielului lui Dumnezeu jertfit nesângeros la Sfânta Liturghie şi poporul Său care se cuminecă cu Trupul şi Sângele Domnului, primindu-L pe Hristos în viaţa sa. Deci, noi venim la biserică pentru a lua parte la Cina de taină, la nunta Mielului lui Dumnezeu cu mireasa Sa, Biserica, şi prin Biserică cu lumea pe care Dumnezeu o vrea să vină la lumină.”
„Să căutăm, iubiţi credincioşi, să rămânem îmbrăcaţi cu Hristos Domnul pe parcursul întregii vieţi, pentru ca în Împărăţia cerurilor, după ce închidem ochii, dincolo de hotarul lumii acesteia, să ne regăsim împreună cu Mântuitorul Iisus Hristos în nunta cea mare şi mistică a Lui, a Mielului lui Dumnezeu Care ridică păcatul lumii, cu noi toţi cei care, curăţiţi de păcatele noastre, prin jertfa Sa pe Cruce, ne vom fi spălat, unii prin sângele martiriului, alţii prin lacrimile pocăinţei, cămaşa albă pe care am primit-o în Taina Sfântului Botez, pentru ca toţi câţi în Hristos ne-am botezat, în Hristos să rămânem îmbrăcaţi, în vecii vecilor. Amin!”
La finalul slujbei, părintele Dorel Octavian Rus, Protopopul Oradiei, Peştişului şi Aleşdului a adresat cuvântul de bun venit Chiriarhului, iar părintele paroh Vasile Ioan Bărcăuan a făcut o prezentare a etapelor realizate până acum în lucrarea de zidire a noii biserici, mulţumind Preasfinţitului Părinte Sofronie pentru prezenţa în mijlocul credincioşilor acestei parohii şi pentru aleasa purtare de grijă.
În încheiere, Preasfinţitul Părinte Sofronie a felicitat pe părintele paroh şi pe credincioşii parohiei Oradea-Grigorescu pentru dragostea şi râvna sfântă de care dau dovadă față de Biserica dreptmăritoare, dar şi pentru frumoasa lucrare de construcţie a noii biserici ce înaintează, de la un an la altul, în ciuda greutăţilor şi încercărilor din vremurile pe care le trăim, adresând un îndemn părintesc la continuarea şi intensificarea muncii la zidirea noului sfânt locaş, pentru a fi cât mai curând finalizat, spre slava lui Dumnezeu şi folosul duhovnicesc al dreptmăritorilor creştini din această enorie.