În Duminica a douăzeci şi opta după Rusalii, a Sfinţilor Strămoşi, 15 decembrie 2013, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească în paraclisul de la demisolul noii biserici cu hramurile „Sfântul Ioan cel Nou Românul Hozevitul” şi „Sfântul Sfinţit Mucenic Elefterie, Episcopul Iliriei” din cartierul orădean Nufărul.

Această biserică, de proporţiile unei catedrale, este una din cele mai frumoase şi impunătoare din Eparhia Oradiei, aflându-se în construcţie din anul 1992, edificiul bisericesc ajungând cu lucrările la nivelul tencuielilor, în interior, şi a placării exterioare cu plăci de clingherit. Sfântul lăcaş impresionează prin arhitectura bizantină şi spaţiul liturgic generos, fiind construită după modelul bisericii „Sfântul Elefterie - Nou” din Bucureşti.

La iniţiativa şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Sofronie, în data de 15 ianuarie 2012, biserica din Oradea-Nufărul a primit al doilea ocrotitor, pe Sfântul Sfinţit Mucenic Elefterie, Episcopul Iliriei, alături de Sfântul Ioan cel Nou Românul Hozevitul.

În cuvântul de învăţătură rostit în prezenţa a numeroşi credincioşi din această parte a metropolei Oradiei care au luat parte la Sfânta Liturghie arhierească, Chiriarhul Oradiei a arătat importanţa Duminicii Sfinţilor Strămoşi în şiragul duminicilor din cuprinsul anului bisericesc şi a tâlcuit învăţăturile ce reies din Pilda celor poftiţi la cină, relatată de Sfântul Evanghelist Luca, subliniind responsabilitatea răspunsului pe care îl dăm, ca şi creştini, chemării mântuitoare a lui Dumnezeu:

„Duminica a douăzeci şi opta după Rusalii este numită şi Duminica Sfinţilor Strămoşi după trup ai Domnului Iisus Hristos pentru că, aşa cum se ştie, la plinirea vremii, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Fiul Veşnic al Tatălui, Şi-a luat fire omenească, născându-Se din Preasfânta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu. La rândul ei, Preacurata Fecioară Maria este fiica Sfinţilor şi Drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana. Aşadar, în această zi amintim pe toţi cei din neamul omenesc care, generaţie după generaţie, au fost aleşi de Dumnezeu şi pregătiţi pentru ca, din tulpina lui Iesei, din rădăcina copacului duhovnicesc al lui Iesei şi a neamului său, să iasă cea mai frumoasă floare, Născătoarea de Dumnezeu, care avea să-L nască pe Cel Care este „toiag din rădăcina lui Iesei”, Hristos Domnul şi Mântuitorul nostru.”

„Căci Dumnezeu nu a rămas indiferent faţă de omul căzut în păcat şi cuprins de moarte ci, din iubire, a dorit să dăruiască iertare oamenilor doborâţi de patimi şi păcate şi pentru aceasta a ales ca din sămânţa Evei să se nască o Nouă Evă, pregătită generaţie după generaţie, Preasfânta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu, pentru ca din ea să vină în lume Hristos Domnul, pentru a ne mântui, prin jertfa de pe Cruce”, a arătat Preasfinţia Sa.

„Cina despre care ni se spune în pericopa evanghelică de astăzi este Cina Împărăţiei, Cina cea de Taină, masa de nuntă pe care Dumnezeu o pregăteşte omului pentru Împărăţia cerurilor. La această nuntă mistică, unde mire este Hristos Domnul, Capul Bisericii, iar mireasă este Biserica, care ne încorporează pe toţi cei botezaţi în numele Sfintei Treimi, sunt chemaţi toţi oamenii, urmaşii lui Adam, dar nu toţi răspund la chemarea sfântă a lui Dumnezeu, din felurite motivaţii.”

„Înţelegem, duhovniceşte, că cei dintâi chemaţi la cină sunt fiii poporului lui Israel, care au primit Legea prin Moise, fiind poporul cel mai pregătit dintre popoarele lumii ca să Îl primească pe Mesia. Dar nu toţi dintre aceştia au răspuns acestei chemări şi atunci Dumnezeu a făcut poftiri la nuntă tuturor celor de la răspântii şi de la răscruci, săracilor şi marginalizaţilor lumii, adică tuturor neamurilor, tuturor celorlalţi urmaşi ai lui Adam, în afara israeliţilor. Prin urmare, toţi oamenii sunt chemaţi la nuntă, adică toţi oamenii sunt chemaţi la mântuire, la nemurire şi petrecere împreună cu Dumnezeu în Împărăţia cerurilor.”

„Din păcate, însă, nu toţi oamenii se mântuiesc, nu toţi ajung să moştenească Împărăţia cerurilor şi viaţa cea veşnică. Deşi Dumnezeu ar dori aceasta, omul, creat de Dumnezeu liber, cu conştiinţă şi cu puterea de a alege, de multe ori, nu răspunde invitaţiei dumnezeieşti, ci Îi întoarce spatele şi îşi găseşte alte preocupări, legate de lumea aceasta, de lucrurile trecătoare şi de bucuriile efemere.”

„Pentru noi cei de astăzi, ca şi pentru cei de odinioară, chemarea lui Dumnezeu la Cina tainică din Împărăţia Sa este lăsată prin Biserică, căci Biserica este cea care ne cheamă în permanenţă să ne aducem aminte de sufletele noastre nemuritoare, prin glasul clopotelor care ne cheamă, zi de zi, dar mai ales duminica şi în sărbători, să participăm la Sfânta Liturghie, unde avem deja Cina cea de Taină a Domnului, şi să ne împărtăşim, cu toţii, cu Preacuratele Taine ale lui Hristos”, a precizat Ierarhul.

„Nu poate cineva să spună că este creştin şi să nu participe la Cina Domnului. Nu poate cineva să spună că îşi îndeplineşte îndatoririle creştinenşti dacă nu vine la Sfânta Liturghie şi nu se cuminecă, cât mai des, cu Preacuratele Taine ale lui Hristos. Responsabilitatea noastră, a fiecărui creştin în parte, este mare deoarece, exceptând cazurile de boală şi de neputinţă, noi trebuie să fim exemplu pentru cei din jur, pildă pentru semenii noştri şi să venim la Sfânta Liturghie, duminică de duminică, sărbătoare de sărbătoare, răspunzând invitaţiei dumnezeieşti, cu nădejdea că, dacă participăm aici, pe pământ, la Sfânta Liturghie, vom participa şi la Liturghia cea neîncetată din ceruri, în veşnicie.”

Părintele paroh Mircea Câmpeanu a adresat un cuvânt de bun venit Chiriarhului Oradiei, mulţumind pentru dragostea şi grija pe care o arată faţă de parohia Oradea-Nufărul dar şi pentru prezenţa la Sfânta Liturghie de hram, ce reprezintă o întărire în dreapta credinţă şi un impuls pentru continuarea lucrării duhovniceşti în ogorul sufletelor bunilor credincioşi ai acestei parohii, dar şi în lucrarea ctitoricească de zidire a bisericii.

La final, Preasfinţitul Părinte Sofronie şi-a exprimat bucuria de a se afla la Sfânta Liturghie cu prilejul sărăbătoririi celui de-al doilea hram al noii biserici din parohia Oradea-Nufărul, Sfântul Sfinţit Mucenic Elefterie, Episcopul Iliriei, felicitând preoţii parohiei pentru grija pe care o au nu doar pentru zidirea şi înfrumuseţarea sfântului locaş, dar şi pentru zidirea sufletească a dreptmăritorilor creştini din această enorie. Totodată, Ierarhul a îndemnat pe toţi cei prezenţi ca în această perioadă binecuvântată a Postului Crăciunului să înmulţească faptele milei creştine şi să nu uite de cei săraci şi lipsiţi, de cei singuri şi părăsiţi, ci să îi ajute.