În Duminica a şasea după Paşti, a Orbului din naştere, 25 mai 2014, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a oficiat slujba de târnosire a biserici cu hramul „Înălţarea Domnului” din filia Sălişte de Pomezeu, parohia Săucani, Protopopiatul Beiuş, urmată de săvârşirea Sfintei Liturghii arhiereşti, în sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, fiind şi cea dintâi vizită pastorală a unui ierarh în mijlocul comunităţii dreptmăritoare din această străveche vatră de dăinuire românească. Sărbătoarea a adunat atât credincioşi din Sălişte de Pomezeu, cât şi din localităţile învecinate, dar şi distinşi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale.

În sunetul clopotelor, Preasfinţia Sa a fost întâmpinat cu mare bucurie de copii şi tineri îmbrăcaţi în straie populare tradiţionale din Bihor, bărbaţi cu prapuri şi mulţime mare de credincioşi. A urmat sfinţirea sfântului locaş, la finalul căreia Chiriarhul Oradiei a explicat celor prezenţi importanţa şi semnificaţiile slujbei de târnosire a bisericii, moment istoric, unic, pentru comunitatea dreptmăritorilor creştini din Sălişte de Pomezeu.

În cadrul Sfintei Liturghii, după citirea pericopei evanghelice, Preasfinţitul Părinte Sofronie a rostit o predică deosebit de bogată în conţinut, reliefând principalele semnificaţii duhovniceşti ce se desprind din minunea vindecării orbului din naştere, săvârşită de Mântuitorul Iisus Hristos:

„În Duminica în care ne aflăm, a şasea după Paşti, ultima din perioada pascală, de dinainte de măritul praznic al Înălţării la cer a Domnului nostru Iisus Hristos, Biserica ne aminteşte tuturor cuvintele rostite de Mântuitorul Iisus Hristos despre Sine, ‹‹Atât cât sunt în lume, Eu sunt Lumina lumii››, Lumina Care S-a sălăşluit în trup omenesc, Lumina lui Dumnezeu cea necreată, ce străluceşte prin Fiul Cel Veşnic al Tatălui, Care vine şi Se face Om pentru mântuirea noastră, şi Care, până la Înălţarea Sa la ceruri, S-a arătat oamenilor, făcând minuni şi aducând multe binefaceri.”

„Între minunile pe care le-a săvârşit este şi cea a vindecării orbului din naştere, o minune asupra unui om care s-a născut fără să vadă, dar spre care vine Lumina lumii, Lumina Care luminează tuturor, Hristos Domnul, ca să îl vindece şi să îi dăruiască lumina pentru a vedea lumea aceasta.”

„Pericopa evanghelică pe care am ascultat-o ne arată cât de surprinzător este Dumnezeu pentru noi, oamenii, cum ne poate contraria în aşteptările noastre păcătoase şi limitate, căci după căderea în păcat a primilor oameni, noi toţi, urmaşii acestora, avem minţile împuţinate şi strâmbe, şi nu judecăm după cum judecă Dumnezeu şi nu vedem lucrurile aşa cum le vede Dumnezeu, pentru că moştenim firea cea căzută a lui Adam, deşirată de păcat, care a adus în lume, pe lângă moarte, şi multă confuzie în cele spirituale. Mintea omului nu poate să se înalţe la cele de sus altfel decât dacă este luminată de Dumnezeu. Doar Lumina acestei lumi, Care este Dumnezeu, îl poate lumina pe om să vadă lucrurile aşa cum sunt, şi nu aşa cum şi le închipuie el, omul căzut.”

„În vindecarea orbului din naştere, Mântuitorul Iisus Hristos S-a folosit de trupul Său omenesc, de o secreţie a organismului Său, arătând prin aceasta că are trup omenesc, ca şi noi. Diferenţa fundamentală, însă, a Domnului Hristos faţă de noi, oamenii, în umanitatea Sa, este că, deşi El este, ca om, întru toate asemenea nouă, se deosebeşte radical de noi prin aceea că nu are păcat. Naşterea Sa mai presus de fire din Fecioara Maria, ea însăşi curăţită mai înainte de zămislirea Cuvântului lui Dumnezeu în pântecele ei, a fost fără de păcat, Mântuitorul Iisus Hristos născându-Se Om în această lume fără păcatul primilor oameni. De aceea, mintea Sa este neatinsă de păcat, iar judecata Sa omenească, la fel ca şi voinţa Sa omenească, nu sunt în contradicţie cu voia lui Dumnezeu, cu judecăţile lui Dumnezeu. El este o singură Persoană, Dumnezeu adevărat şi Om adevărat, Dumnezeu-Omul.”

„La întrebarea ucenicilor, ‹‹Învăţătorule, cine a păcătuit, acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?››, Mântuitorul Iisus Hristos le răspunde: ‹‹Nici acesta n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.›› Este lucrarea lui Dumnezeu Care vrea ca tot omul să vadă Lumina şi să se bucure de ea. Domnul Hristos vine şi îl vindecă pe orb cu puterea Duhului Sfânt, putere care lucrează în Domnul Iisus Hristos şi prin care noi suntem pregătiţi, şi din pericopa evanghelică pe care am ascultat-o, pentru a-L primi pe Duhul Sfânt Mângâietorul, a treia Persoană a Preasfintei Treimi, a Cărui pogorâre peste Sfinţii Apostoli o vom serba la Rusalii.”

„De aceea, Biserica a rânduit ca, înainte de praznicul Înălţării Domnului la cer, să ne pregătească, la fel ca şi în duminicile ce au trecut, pentru marea venire a Duhului Sfânt, Care aduce Lumina Domnului Iisus Hristos, o face prezentă în vieţile noastre, în viaţa Bisericii, şi după Înălţarea la ceruri a Domnului Iisus Hristos, astfel încât Mântuitorul Iisus Hristos rămâne prezent, în Duhul Sfânt, prin Sfintele Taine ale Bisericii, şi mai ales prin Sfânta Euharistie, în mijlocul nostru, al tuturor.”

Pentru frumoasa şi bogata activitate pastoral-misionară, precum şi pentru râvna şi jertfa depusă în vederea restaurării şi împodobirii bisericii, Preasfinţitul Părinte Sofronie a hirotesit pe Preacucernicul Părinte paroh Emanuel Florin Lezeu întru iconom-stavrofor.

Părintele Ioan Nat Balint, Protopopul Beiuşului, Seghiştei şi Şteiului, a dat citire Actului de sfinţire şi a rostit un cuvânt de bun venit Preasfinţitului Părinte Sofronie. Părintele paroh Emanuel Florin Lezeu, în cuvântul său, a mulţumit Bunului Dumnezeu pentru această sfântă zi de mare bucurie pentru întreaga obşte a credincioşilor din Sălişte de Pomezeu, a adus mulţumire Ierarhului pentru binecuvântare şi prezenţă, dar şi tuturor celor care şi-au adus aportul la refacerea şi înzestrarea sfântului locaş.

La final, Preasfinţitul Părinte Sofronie a felicitat pe părintele paroh şi pe bunii credincioşi pentru frumoasa lucrare ctitoricească ce au săvârşit-o, precum şi pentru activităţile pastoral-misionare şi administrativ-gospodăreşti realizate, punând la inimă tuturor să rămână statornici, şi pe mai departe, în dreapta credinţă, apărând valorile netrecătoare ale Bisericii strămoşeşti şi transmiţându-le, cu scumpătate, tinerei generaţii.

După încheierea programului liturgic, pe parcursul întregii zile, toţi credincioşii ortodocşi prezenţi, bărbaţi şi femei, copii, tineri şi vârstnici, au avut posibilitatea să intre în Sfântul Altar, să se închine şi să sărute Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă.

Satul Sălişte de Pomezeu este situat în sud-estul judeţului Bihor, în depresiunea Beiuşului, aparţinând de comuna Răbăgani. Biserica de lemn cu hramul „Înălţarea Domnului” din localitate a fost ridicată în anul 1812, suferind, de-a lungul vremii, numeroase reparaţii, atât în interior, cât şi în exterior. Între anii 2009-2014, sub păstorirea vrednicului părinte Emanuel Florin Lezeu, ajutat fiind îndeaproape de membrii Consiliului şi Comitetului parohial, dar mai ales prin dărnicia şi jertfelnicia bunilor credincioşi, s-au realizat ample lucrări de restaurare şi consolidare a bisericii. În interior, s-a placat cu rigips şi s-a executat pictură în tehnica tempera, s-a refăcut Sfânta Masă, s-a montat duşumea nouă, a fost schimbată instalaţia electrică precum şi mobilierul. Exteriorul bisericii a fost refăcut şi izolat cu vată minerală, apoi s-a placat cu scândură în formă de cărămidă, iar turnul clopotniţă a fost refăcut în totalitate pe vechiul schelet. Curtea interioară a bisericii a fost amenajată şi împrejmuită cu gard nou.