În Duminica a douăzecea după Rusalii, 18 octombrie 2015, parohia Săliște de Vașcău, din Țara Beiușului, Eparhia Oradiei, s-a gătit în straie de sărbătoare cu prilejul binecuvântat al târnosirii bisericii parohiale cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.

Slujba de sfințire a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, Ierarhul fiind întâmpinat de comunitatea din Săliște de Vașcău cu multă bucurie și emoție, mulți copii și tineri, dar și adulți, purtând frumoase costume populare tradiționale bihorene. Au fost prezente și oficialități locale și județene.

Lăcaşul de închinare din Săliște de Vașcău a fost zidit în anul 1855, iar în perioada 1993-2015, prin grija parohului Marcel Florin Todinca şi prin eforturile substanţiale depuse de credincioşii din sat, s-au executat ample lucrări de consolidare a biserici, care a fost restaurată în întregime și înfrumusețată, atât în exterior, cât și în interior. Astfel, biserica a fost împodobită cu pictură nouă, s-a montat un nou iconostas, strane și mobilier nou. La exterior, au fost refăcute acoperişul şi tencuielile, iar în curtea bisericii s-a ridicat un monument pentru eroii căzuţi în cel de-al doilea Război Mondial şi s-a construit un lumânărar.

Toate aceste lucrări au fost binecuvântate de către Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei. Biserica a fost înconjurată de arhiereu şi soborul slujitor, stropită cu apă sfinţită şi unsă cu Sfântul şi Marele Mir. În Sfântul Altar, Ierarhul a refăcut Sfânta Masă, în piciorul căreia a aşezat părticele din moaştele Sfinților Martiri Epictet și Astion, a uns-o cu Sfântul şi Marele Mir şi a împodobit-o cu sfintele veşminte şi obiectele liturgice. De asemenea, icoanele de pe catapeteasmă şi pictura au fost sfinţite.

În cadrul slujbei de sfințire, Chiriarhul Oradiei a explicat credincioşilor rânduiala târnosirii unei biserici, simbolistica principalelor momente liturgice şi unicitatea acestora în istoria unei comunităţi. Părintele Marian Vasile Popa, Protopopul Beiușului, Seghiștei și Șteiului a dat citire Actului de sfințire întocmit cu acest prilej.

A urmat săvârșirea primei Sfinte Liturghii pe altarul proaspăt sfințit, în cadrul căreia, după citirea fragmentului scripturistic de la Sfântul Evanghelist Luca, care a relatat minunea învierii fiului văduvei din Nain, săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos, Preasfințitul Părinte Sofronie a vorbit, în bogatul cuvânt de învățătură rostit, despre semnificațiile acesteia, în legătură cu alte învieri din morți săvârșite de Domnul Hristos, dar și cu propria Sa Înviere:

„Pericopa evanghelică pe care am ascultat-o acum, de la Sfântul Evanghelist Luca, a cărui pomenire o și săvârșim astăzi, anume a învierii fiului văduvei din Nain, este una dintre cele mai frumoase și înduioșătoare pericope evanghelice rânduite a se citit duminica la Sfânta Liturghie în toate bisericile ortodoxe. Ea ne arată cum Mântuitorul Iisus Hristos a înviat pe un tânăr, fiul unei femei încercate, necăjite, care și-a pierdut mai întâi soțul, iar apoi pe unicul ei fiu. Mulțime multă de oameni au însoțit-o, în cortegiul funerar, pe această femeie zdrobită de durere, care își pierduse și toiagul bătrânețelor ei și care nu mai avea putere să spună sau să ceară ceva. Dar Domnul Iisus Hristos, Care este Fiul lui Dumnezeu întrupat, cunoștea adâncul firii omenești și cunoștea suferința, necazul, tristețea apăsătoare a femeii singure care își conducea la mormânt pe unicul ei fiu.”

„Domnului Hristos I s-a făcut milă de femeia îndurerată, așa cum necazul ei i-a înduioșat și pe locuitorii cetății Nain care, mișcați de suferința femeii, au venit și s-au adăugat ei în conducerea pe ultimul drum a fiului său. Vedem, prin urmare, în gestul locuitorilor din Nain o faptă de mare frumusețe sufletească, un gest simplu de solidaritare umană pe care în general oamenii, chiar și astăzi, îl arată în astfel de împrejurări. Fiul lui Dumnezeu întrupat vine direct și, fără ca femeia să îi ceară, îi spune «Nu plânge!», îi înviază fiul și i-l dăruiește. Mântuitorul Hristos l-a chemat pe tânăr înapoi la viață nu ca să facă pocăință, căci era tânăr și nu avea păcate, ci l-a înviat ca să îl dăruiască mamei lui, care era vaduvă, pentru că i-a fost milă de această femeie singură și a vrut să îi arate că Dumnezeu nu l-a lăsat pe om singur pe pământ. Când vedem cum Domnul nostru Iisus Hristos l-a dăruit înapoi mamei sale pe tânărul înviat, înțelegem și duhovnicește ce mare minune face Domnul Hristos și în zilele noastre când, pe tinerii aflați pe calea pierzaniei sau chiar pierduți, datorită relelor din lume, a greșitei întrebuințări a libertății, tineri care ajung să consume droguri, să își distrugă viețile lor și ale părinților lor, îi cheamă prin Duhul Sfânt la o trezire și îi scoate din moartea sufletească a păcatului și îi dăruiește înapoi întregi și sănătoși sufletește familiilor lor.”

„Nu este singura înviere din morți săvârșită de Domnul Hristos. Din Sfânta Evanghelie mai aflăm că a înviat pe fiica lui Iair, mai marele sinagogii, dar și pe Lazăr din Betania l-a înviat, care murise de patru zile, unde aflăm că Mântuitorul Hristos chiar a lăcrimat pentru prietenul Său. Prin urmare moartea, despărțirea sufletului de trup, l-a înduioșat pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cum ne înduioșează și pe noi, oamenii.”

„Gândindu-ne la pericopa evanghelică de astăzi, nu putem să nu Îl vedem pe Domnul nostru Iisus Hristos în relația specială pe care a avut-o cu propria Sa Maică, Preasfânta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu. Sfântul Evanghelist Luca, cel care ne-a lăsat pericopa evanghelică de astăzi este și primul doctor din Biserică, primul medic creștin, dar este și primul zugrav, primul care a zugrăvit icoana Maicii Domnului cu Pruncul. De la el au rămas și au fost copiate apoi în Biserica veche primele icoane ale Maicii Domnului cu Pruncul. Văzându-L pe Mântuitorul Hristos cum I se face milă de femeia văduvă din Nain și îi aduce înapoi la viață fiul și i-l dăruiește, nu putem să nu ne gândim la Domnul Hristos și la relația Sa specială, înduioșătoare, cu Maica Sa, pe care a încredințat-o, a dat-o în grijă, pe Cruce fiind răstignit, ucenicului Său iubit, Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan.”

„Domnul nostru Iisus Hristos este Cel Care, atunci când i-a înviat pe tânărul din Nain, pe fiica lui Iair și pe prietenul Său Lazăr, avea să pregătească lumea pentru o înviere și mai mare, propria Sa Înviere din morți. Dar Învierea Sa din morți nu seamănă cu cele trei învieri din morți săvârșite de El, pentru că tânărul din Nain, fiica lui Iair și Lazăr, atunci când a venit vremea, au trecut și ei din lumea aceasta, așteptând învierea cea de obște în Ziua Domnului, însă Domnul Iisus Hristos când a înviat, a înviat cu trupul nestricăcios și S-a înălțat la ceruri.”

Părintele paroh Marcel Florin Todinca a fost hirotesit iconom-stavrofor, rostind un cuvânt de mulțumire și recunoștință către Bunul Părinte ceresc pentru toate darurile pe care le-a revărsat peste parohia Săliște de Vașcău, dar și mulțumire Preasfințitului Părinte Sofronie pentru grija arhipăstorească și binecuvântarea oferită, dar și tuturor binefăcătorilor care au ajutat la restaurarea și înfrumusețarea bisericii.

La final, Chiriarhul Oradiei a felicitat pe părintele paroh și pe dreptmăritorii creștini din Săliște de Vașcău pentru lucrările împlinite la biserica parohială, dar și pentru faptul că păstrează, cu scumpătate, vechile tradiții românești, între care se numără și purtarea costumelor populare specifice acestei zone din sud-estul județului Bihor, oferind o diplomă de vrednicie pentru membrii Consiliului și Comitetului parohial.