„Educaţia este cheia ce deschide poarta de aur a libertăţii.” ( G. Washington )  Societatea actuală se află într-un proces continuu de schimbare şi transformare ceea ce face ca învăţământul să fie pus în situaţia de a se adapta permanent la caracteristicile acesteia. Pe de altă parte, şcoala trebuie să le ofere tinerilor accesul la întregul patrimoniu cultural al umanităţii. Din acesta face parte și patronul spiritual al acestei unități de învățământ, ierarhul de pie amintire Nicolae Popoviciu, Episcopul Oradiei între 1936-1950. Astfel prin misiunea pe care a desfășurat-o în cei paisprezece ani de păstorie și-a înscris numele în Istoria Bisericii Ortodoxe și a neamului românesc.

Prin activitatea pastorală, culturală, didactic-învățătorească și ctitoricească este îndreptățit la permanenta noastră cinstire și prețuire. Cu atât mai mult va trebui să ne aducem mereu aminte că această școală funcționează în localul fostului Internat Ortodox de fete construit în perioada 1938-1939, una din marile realizări ale acestui episcop pentru beiușeni.

Astfel, la împlinirea a 51 ani de funcționare a școlii în acest local, de Ziua Școlii, a fost mai mult decât oportun să fie inaugurată o capelă a copiilor, un loc de rugăciune sub patronatul acestui mare ierarh care a fost Episcopul Nicolae Popoviciu.

Era normal să avem un astfel de loc și iată că a venit ziua în care s-a putut concretiza datorită sprijinului primit din partea Protopopiatului Ortodox Beiuș, prin părintele protopop Marian Vasile Popa, al părinților slujitori ai sfintelor altare care au copiii elevi la această școală, dar și a părinților care au dorit să se implice. Le mulțumim tuturor! Datorită lor Ziua Școlii a fost solemnă și plină de încărcătură creștină! Copiii au fost cei mai emoționați, au înțeles și de această dată cât de important este patrimoniul cultural primit ca moștenire dar în acelați timp și cât de important e să respecți ceea ce ai primit! Cred că Episcopul Nicolae Popoviciu, patronul nostru spiritual, ne-a îndreptat pașii spre ceea ce își dorea să facem. Un loc de liniște și pace într-o lume grabită și în continuă schimbare și transformare, după cum spuneam încă de la început. Uităm de multe ori că pacea și liniștea vin din lucruri mărunte, simple și totodată mărețe, căci tocmai simplitatea lor le apropie de măreție și utilitatea lor în creație, progres și stare de bine.

Ne punem credința în Dumnezeu și ne rugăm să ne îndrume pașii mereu spre lucrurile ce trebuiesc înfăptuite întru slava sa!

Prof. Mihaela-Viorica Nemeș