Cu profundă responsabilitate față de credincioșii încredințați spre păstorire și cu respectul cuvenit pentru adevărul cuvântului rostit, dorim să oferim câteva lămuriri cu privire la evenimentele petrecute Duminică, 23 martie 2025, în Parohia Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei din Oradea, în „regia” preotului Ciprian-Romeo Mega:

1)    Potrivit Statutului de Organizare și Funcționare al Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea parohială este convocată de către preotul paroh, în calitate de președinte, cu cel puțin o săptămână înainte de data fixată pentru întrunire, demersul fiind anunțat protopopului locului (art. 56, alin. 2). Prin Decizia cu numărul 49 / 14 ianuarie 2025, confirmată ulterior prin Deciziile cu numărul 346 / 13 februarie 2025, respectiv 615 / 11 martie 2025, preotul Ciprian-Romeo Mega nu doar că este oprit de la săvârșirea lucrărilor sfinte, ci este și suspendat din oficiul de paroh, administrarea parohiei fiind încredințată, până la elucidarea situației problematice, Protopopiatului Ortodox Român Oradea. Pe cale de consecință, convocarea ședinței Adunării parohiale și, implicit, ședința propriu-zisă sunt nestatutare și neregulamentare. Cât privește așa-zisele hotărâri luate în cadrul respectivei ședințe, precizăm explicit că problematica tratată nu intră sub nicio formă în atribuțiile și competențele unei Adunări parohiale, fie ea chiar valid constituită.

2)    În fapt, apreciem că întregul demers nu este altceva decât o încercare manipulatoare, într-o manieră populist-politicianistă la modă, a preotului Ciprian-Romeo Mega de a-și justifica, prin girul Adunării parohiale, atitudinea de rebeliune la adresa autorității superioare bisericești și grava situație canonică în care se găsește de mai bine de o lună de zile, profitând cu viclenie de atașamentul necondiționat al credincioșilor față de autoritatea spirituală reprezentată, în mod natural, de preot. În mod concret, ne referim la faptul că: preotul Mega oficiază în biserică, deși este oprit de la săvârșirea lucrărilor sfinte; nu își pomenește de mai multă vreme, nu doar de Duminică, Chiriarhul; a refuzat și refuză constant, de luni bune, orice formă de comunicare și dialog civilizat cu autoritatea superioară bisericească, respectiv Episcopia Oradiei și Protopopiatul Ortodox Român Oradea. Prin urmare, așa-zisele hotărâri nu fac altceva decât să consfințească o regretabilă stare de fapt existentă deja, generată exclusiv și unilateral de preotul în cauză, dar atribuită cu vehemență de către acesta, paradoxal, autorității bisericești.

Celor explicitate mai sus, adăugăm următoarele precizări:

Acțiunile întreprinse în această perioadă sunt încercări de influențare a libertății de judecată și decizie pe care o are exclusiv Consistoriul eparhial, fără imixtiuni străine în acest proces, preotul Ciprian-Romeo Mega fiind trimis, la data de 11 martie 2025, în judecata Consistoriului eparhial.

Consistoriul eparhial este instanța de judecată bisericească care se constituie, potrivit Statutului Bisericii Ortodoxe Române, o dată la patru ani, simultan cu constituirea noii Adunări eparhiale, iar componența acestuia diferă de la o legislatură la alta. Apărătorii bisericești beneficiază de același regim și urmează cursurile de formare specifică organizate oficial la nivelul întregii Patriarhii Române.

Membrii Consistoriului eparhial au toată libertatea, potrivit canoanelor și regulamentelor bisericești și în conformitate deplină cu conștiința lor pastorală, să judece neîngrădit de nimeni și fără ingerința vreunei autorități religioase sau laice. Nici episcopul locului și niciun alt ierarh nu poate interveni în judecata Consistoriului. În schimb, orice decizie, în funcție de sancțiunea aplicată, poate fi contestată la autoritatea bisericească superioară, la fel ca în cazul instanțelor civile.

Instanțele de judecată bisericească sunt recunoscute de către Statul Român, întrucât cel care acceptă să intre în cler o face în mod liber și se angajează, sub jurământ, să respecte specificitatea acestei slujiri. Deși preotul în cauză neagă existența unui astfel de angajament, la dosarul personal există documentul semnat olograf, prin care se angajează să respecte atât legislația statutară, cât și regulamentele bisericești.

În fapt, în izbitor contrast cu acest angajament, toate actele de indisciplină flagrantă ale preotului Ciprian-Romeo Mega se înscriu în șirul provocărilor cu care alterează viața Bisericii locale de ani de zile, tulburând pacea credincioșilor, stârnind, prin fals și minciuni evidente, conflicte artificiale și generând cu premeditare confuzii și diversiuni revoltătoare în societate, manifestări cu totul străine de misiunea Bisericii în lume.

Întreaga viața administrativă a Bisericii Ortodoxe Române se guvernează strict după principiul ierarhic, nicidecum prin anarhie, răzvrătiri și rebeliuni străine păcii sociale, la care este chemată să contribuie substanțial Biserica. 

În dreptul cutumiar al Bisericii Ortodoxe Române nu există precedentul ca o parohie să se sustragă autorității eparhiale locale pentru a intra în jurisdicția unei alte eparhii, un astfel de demers constituindu-se într-un act schismatic. Doar în cazul mănăstirilor există posibilitatea, conform Sfintelor Canoanelor și Statutului Bisericii Ortodoxe Române, ca Patriarhul României să-și exercite, cu acordul Ierarhilor Sfântului Sinod, dreptul de a conferi statutul de stavropighie (mănăstire dependentă direct de Patriarhie) unei mănăstiri aflate în afara teritoriului canonic al Patriarhului Bisericii, după o procedură strict reglementată.

În mod particular, în cazul de față, ruperea comuniunii cu Biserica locală (Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei), clamând disimulat în același timp o așa-zisă comuniune directă cu autoritatea bisericească mitropolitană și patriarhală, se traduce, în fapt, cu un atentat la însăși unitatea și autoritatea sinodală a Bisericii Ortodoxe Române și, cel mai probabil, un pas voit în degenerarea într-o „Biserică” paralelă, așa cum păreau de multă vreme să anunțe atitudinea pretins-reformistă și acțiunile diversioniste ale preotului în cauză.

Biserica nu este un spațiu al inițiativelor personale, desfășurate în afara comuniunii, ci o familie spirituală în care libertatea fiecăruia se împlinește în responsabilitatea față de întreg. Atunci când cineva, preot fiind, alege să iasă din această comuniune, în numele unei viziuni personale centrifugale sau al unor ambiții revanșarde pătimașe, se produce o ruptură nu doar administrativă, ci profund spirituală, cu consecințe dramatice asupra întregii comunități ecleziale.

În această lumină, facem un apel la discernământ, la echilibru și la dreaptă judecată. Nu orice vorbă rostită cu emfază este adevăr și nu orice gest care pretinde sfințenie izvorăște din curăție. În vremuri în care spectacolul pare a conta mai mult decât adevărul, îndemnăm pe toți cei care caută sincer lumina să privească nu la zgomotul lumii, ci la tăcerea rugăciunii și la roadele Duhului care izvorăsc din aceasta: pacea, smerenia, dragostea, ascultarea și buna rânduială.

Episcopia Oradiei rămâne statornică în misiunea sa pastorală, continuând smerit să slujească, cu grijă și responsabilitate, pe toți cei care doresc să trăiască în adevărata comuniune a credinței ortodoxe, având încredințarea că doar în unitate, iubire și adevăr se zidește temeinic Biserica lui Hristos.

 Biroul de Presă al Episcopiei Oradiei