Cu prilejul celei de a doua Duminici din Sfântul și Marele Post, închinată vieții și învățăturii Sfântului Ierarh Grigorie Palama al Tesalonicului, 16 martie 2025, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie la biserica parohială cu hramul „Buna Vestire” din localitatea Sânmartin, Protopopiatul Oradea, sărbătorind în avans, alături de soborul slujitor și credincioșii enoriei, hramul lăcașului de cult.

În cuvântul său de învățătură, Episcopul Oradiei a vorbit celor prezenți despre însemnătatea duhovnicească a Duminicii a doua din Postul Mare, numită și Duminica Luminii lui Hristos, îndemnând la nădejde neclintită în biruința definitivă a Mântuitorului asupra răului și morții. Totodată, a subliniat rolul indispensabil al harului dumnezeiesc în viețile credincioșilor, care luminează sufletul, călăuzește spre pocăință și deschide calea spre neînserata Împărăție.

În introducerea predicii, Preasfinția Sa a făcut referire la pericopa Apostolului zilei, tâlcuind un stih din psalmii Sfântului Profet și Rege David, evocat de Sfântul Pavel, într-o interpretare hristologică și eshatologică, reflectând asupra sfârșitului răutății și al lucrării demonice, asupra Luminii Care risipește în întregime întunericul. Duminica a doua din Sfântul și Marele Post este rezervată spre cinstirea Sfântului Grigorie Palama, pentru că este Duminica Luminii Domnului nostru Iisus Hristos, Duminica Luminii Fiului Omului, Care este în Lumina cerească, ce Îi este proprie, din veșnicie. Cuvântul Apostolului zilei, „șezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale”, ce înseamnă oare? Este un cuvânt mistic. Înseamnă că vrăjmașul are un sfârșit al ispitirilor sale, un sfârșit al răutăților sale, un moment în care se va încheia cu toată răutatea demonică. Acest moment vine. Este momentul în care toate răutățile vor conteni și răutatea se va opri, când Dumnezeu va spune: „Este de ajuns!”. În clipa aceea, despre care se vorbește în chip tainic, Fiul Omului Se va întoarce. Atunci vor învia toți, vom învia cu toții și ne vom înfățișa cu zestrea noastră înaintea Celui Care S-a răstignit pentru noi ca să ne salveze din moarte. Vrăjmașii sunt demonii, vrăjmașul de pe urmă este moartea. Moartea este deja biruită prin Moartea și Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Biruința deplină se va arăta la Întoarcerea Domnului. Atunci, diavolul cu îngerii săi nu vor mai avea nicio putere și toți cei care, din nefericire, s-au lepădat de Hristos și de Bunătatea Lui și au urmat răutății, persistând în răutate, în egoism, nefăcând pocăință, vor moșteni împreună cu vrăjmașul cel mare iezerul de foc, moartea cea de a doua. O eternitate înfricoșătoare în înstrăinare totală și ireversibilă față de Bunătatea lui Dumnezeu. De aceea, să nu deznădăjduim! Răutățile se vor sfârși, însă aceasta nu înseamnă că își vor pierde existența, ci își pierd puterea. Asta înseamnă moartea de a doua. Eternitatea neputinței de a mai face rău, ceea ce îi va consuma în etern, pentru că vor vrea să facă rău și n-o să mai poată.

Reflecția duhovnicească din această Duminică ne amintește că Lumina Harului lui Dumnezeu nu doar ne descoperă propriile slăbiciuni, ci ne și cheamă la vindecare, iertare și întoarcere sinceră spre Hristos, singura noastră speranță în fața morții. În Duminica a doua din Sfântul și Marele Post, cea de a doua Duminică a Ortodoxiei, Biserica ne pune înainte darurile ei cele mari, Harul lui Dumnezeu, Lumina lui Dumnezeu care strălucește discret peste toate răutățile și neputințele lumii, peste toate răutățile noastre! Ne luminează calea și ne arată cât de mult ne-am înstrăinat de Dumnezeu. Doar în Lumina Harului lui Dumnezeu vedem cât de păcătoși suntem. Dar asta înseamnă vederea propriilor păcate, iar nu ale aproapelui. În Lumina lui Dumnezeu, Bunătatea lui Dumnezeu coboară în inimile celor care se roagă, în viața de taină a Bisericii. Duminica a doua a Sfântului și Marelui Post ne amintește tuturor că Hristos, Același și plin de Slavă, este împreună cu noi, în Biserica Sa, cu Bunătatea Sa, aducând antidotul universal pentru toate relele umanității: iertarea păcatelor și vindecarea de moarte. Bunătatea lui Dumnezeu nu are hotar și lucrează chemându-I pe toți oamenii la mântuire. Să nu uităm, însă, că, înzestrați fiind cu libertate, avem posibilitatea să ne bucurăm de ce ne dă Dumnezeu sau să refuzăm. Vrăjmașul nostru cel pe de urmă este moartea. Din moarte nu ne putem salva noi înșine și niciun om nu ne poate salva. Numai Cel Care a biruit moartea ne poate salva, Fiul Omului, Domnul nostru Iisus Hristos, Cel Care, înainte de Pătimirile Sale și Moartea Sa pe Cruce, a strălucit în Slava pe care o are din veșnicie în fața Ucenicilor Săi. Despre Slava Sa, despre Lumina Sa necreată învață Părinții Bisericii, culminând cu Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, a cărui pomenire aleasă o săvârșim astăzi.

          În fine, Chiriarhul Oradiei le-a amintit celor prezenți că timpul și puterea lumii sunt trecătoare, iar adevărata noastră împlinire se află în întoarcerea spre Lumina lui Hristos, singura care transcende efemerul și ne ajută să descoperim sensul vieții. Duminica de astăzi ne îndeamnă să ne întoarcem în Lumina lui Dumnezeu până nu este prea târziu, până nu închidem ochii, în Brațele primitoare ale Tatălui Ceresc, prin Fiul Cel Răstignit și Înviat, în tainica lucrarea a Duhului Sfânt din Biserică, o lucrare harică asupra noastră, asupra vieților, asupra inimilor noastre, în discretă, în subtilă strălucire divină care ne cheamă să ne întoarcem de la păcat la Lumina lui Hristos, din moarte spre înviere. Pentru că după ce închidem ochii, prea multe nu mai rămân de făcut. Doar câtă dragoste lăsăm în urmă, de atâta rugăciune și aducere aminte avem parte după ce am închis ochii. Și apoi vine clipa cea mare, când se va opri toată răutatea, când se va întoarce Hristos, în Slavă și când Lumina lui Dumnezeu va străluci cu putere și nu va mai fi nevoie de nicio altă lumină, de lumini. Nu vor mai fi umbre și nici întuneric și nici moarte! Doar Hristos, strălucind cu Putere, cu Frumusețe, cu Bunătate, cu Lumină, în Cerul nou și Pământul nou, în umanitatea răscumpărată și credincioasă. Da, o turmă și un Păstor. Hristos și toți ai Lui. Să ne ajute Bunul Dumnezeu și nouă, la fel ca și înaintașilor noștri și celor care vin după noi, să ne vedem acolo unde ne este locul rânduit. Nu pe tronurile lumii, căci astea cad, rând pe rând, când amăgirea ajunge la culme, ci împreună cu Adevăratul nostru Păstor, cu Marele Arhiereu, cu Păstorul și Arhiereul sufletelor noastre, cu Iisus Hristos Domnul, Lumina lumii.  

În cadrul Sfintei Liturghii, Episcopul Oradiei l-a hirotonit pe teologul Marius-Ioan Tomuța în treapta slujirii diaconale, pe seama bisericii închinate Sfinților Apostoli Petru și Pavel din localitatea Păulești, Protopopiatul Marghita.

La sfârșit, Părintele paroh Origen Sabău a rostit o alocuțiune festivă, iar Preasfințitul Părinte Sofronie a ținut un cuvânt de binecuvântare, dorind tuturor credincioșilor să aibă parte de un post binecuvântat, cu mult folos duhovnicesc și sărbători îndestulate de Lumina lui Dumnezeu. 

pr. Andi-Constantin Bacter